Sâmbătă, 02 August 2014 14:14

Despre instituție

Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr.1 la 131 de ani

Pe parcursul celor 131 de ani de activitate, Spitalul Clinic Munici­pal pentru Copii Nr.1 este cea mai veche instituţie medicală de pediatrie din Republica Moldova. Spitalul a înregistrat rezultate notabile. Avînd la început o capacitate de 12 paturi, graţie extinderii spaţiului, spitalul a fost dotat cu 50 de paturi în 1934 și respectiv cu 250 de paturi în anul 1973. Instituţia acorda asistenţă medicală specializată chirurgicală, oftalmologică, otolaringologică, dispunea de secţii pentru patologii ale nou-născuţilor pentru boli respiratorii acute la sugari, boli intestinale, boli somatice la copiii de vârstă preşcolară şi şcolară, de secţii nefrologie, fizioterapie, reanimare şi terapie intensivă, cabinet de diagnostică funcţională, laborator şi farmacie.

După restructurările efectuate în sistemul municipal de sănătate, spitalul dispune de 140 paturi, înregistrînd o evoluţie nu doar sub aspect cantitativ, dar şi calitativ, prezentîndu-se ca o instituţie medico-sanitară modernă, care acordă asistență medicală copiilor de vârstă fragidă, copiilor cu maladii respiratorii acute și cu boli diareice acute.

 

Începînd cu anul 2003, activitatea spitalului este evaluată fiecare 5 ani de către comisia MS de evaluare și acreditare. Ultima evaluare sa petrecut în luna ianuarie 2013 cu succes. 

De la 1 ianuarie 2004, Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1  activează în baza contractului cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

 

  

Edificiile spitalului

cladire istoric 01

În cadrul ansamblului spitalului intră şi o clădire istorică din sec. XIX, – fosta clădire a Direcţiei Guberniale de Accize, – astăzi farmacia spitalului, celebră prin arhitectura belvederului situat la colţul străzilor Lazo şi Bucureşti.

bloc 01a

Clădirea spitalului pentru copii de pe strada S. Lazo din Chişinău a fost construită la sfârşitul anilor ’70 ai sec. XX după un proiect tip. Având 5 etaje, asamblată din blocuri, pe o carcasă din beton armat, clădirea spitalului se remarcă prin ritmurile (în formă de zigzaguri) planului faţadei ce dă spre strada Bucureşti. 

 

        Scopul, sarcinile şi tipurile de activitate

Scopul principal al instituţiei medico-sanitare publice este protecţia sănătăţii populaţiei, profilaxia, diagnosticarea, tratamentul şi reabilitarea bolilor, promovarea modului sănătos de viaţă.

Instituţia Medico-Sanitară Publică SCMC nr.1 pentru realizarea scopului său are ca obiectiv următoarele sarcini:

a) Prestarea serviciilor medicale în cadrul asigurărilor medicale obligatorii în conformitate cu Programul Unic;
b) Prestarea serviciilor medicale contra plată;
c) Alte -activităţi permise de legislaţia în vigoare.

Pentru realizarea scopurilor menţionate Instituţia Medico-Sanitară Publică  SCMC nr.1 efectuează următoarele genuri de activitate:

- Practica medicală (asistenţa medicală primară de ambulator);
- Alte activităţi de asistenţă medicală.

Pentru realizarea scopurilor propuse Instituţia are următoarele drepturi:
a) Să reprezinte interesele instituţiei medico-sanitare publice în organele de stat şi alte organizaţii;
b) Să asigure protecţia socială a drepturilor şi intereselor lucratorilor săi, cât şi a intereselor social-importante în domeniul său de activitate;
c) Să difuzeze liber informaţia despre activitatea sa, conform legislaţiei în vigoare;
d) Să obţină de la autorităţile publice informaţia necesară pentru desfăşurarea activităţii statutare;
e) Să încheie contracte din numele său, să procure bunuri şi servicii şi să presteze servicii în conformitate cu scopurile statutare pentru desfăşurarea activităţii şi asigurarea bunei funcţionări a institiţiei medico-sanitare publice.

 

Retrospectivă istorică

Istoria spitalului este definită încă de la sfîrştul sec.al 18-lea, cînd preşedinta societăţii Sofia Konstantinovici (1840-1896), soţia guvernnatorului Basarabiei Aleksandr Konstantinovici, desfăşura acţiunea de fondare a spitalului de pediatrie, care şi-a început  activitatea la 17 martie 1884. Atunci, sub conducerea primului medic-şef al spitalului G. A. Maleca, a fost iniţiată consultarea copiilor bolna­vi. Inaugurarea spitalului, cu o capacitate de 12 paturi, a avut loc la 1 aprilie 1884. Un rol important în procesul de creare a spitalului i-a revenit şi Măriei Mazarachi-Debolţev, prima epitropă a acestei instituţii curative.

În scurt timp, la 10 iulie 1884, Ministerul Afacerilor Interne al Rusiei a aprobat Regulamentul provizoriu al Spitalului de Copii din Chişinău, conform căruia spitalul îşi asuma obligaţia să acorde tratamente şi în­treţinere pe gratis copiilor în vârstă de până la 14 ani, indiferent de confesiune, atât din Chişinău, cât şi din alte localităţi ale Basara­biei, activitatea lui fiind susţinută cu mijloacele băneşti provenite din donaţii, oferite Societăţii Filantropice din Chişinău.

Un eveniment remarcabil s-a produs la începutul celui de-al patru­lea an de existenţă al spitalului. Prin actul de vânzare-cumpărare din 12 aprilie 1887, a fost cumpărată casa lui I. Kemriţ, situată la colţul străzii  Nemeţkaia (actualmente str. S. Lazo) şi stradelei Kolodeznâi (în prezent str.  A. Corobceanu), în care spitalul îşi avea sediul din momentul deschiderii lui. Imediat după cumpărarea localului au fost efectuate lucrări  de reconstrucţie în vederea adaptării imobilului, pentru a corespunde exigenţilor spitalului. In scurt  timp, transformările au devenit evidente. De la un spital mic în faza  incipientă, dotat doar cu câteva paturi, s-a ajuns la un spital impunător, „aranjat în mod exemplar", aşa cum ne asigură o publicaţie a vremii. Către data de 1 aprilie 1888, șpitalul dispunea de 50 paturi și acorda anual   asistenţă medicală unui număr de peste 300 de copii internaţi şi avînd peste 7 mii de bolnavi ambulatoriu.

De comun acord cu Zemstva din Basarabia, care oferea subsidii spi­talului, a fost instituit serviciul zilnic al elevilor de la Şcoala de Felceriţe şi Moaşe din Chişinău, acestea având posibilitate să acumuleze cunoş­tinţe practice în cadrul spitalului.

Anul 1912 este memorabil pentru spital, acesta fiind transferat în actualul sediu, fiind prevăzută achiziţionarea clădirii de astăzi, adunarea generală a membrilor Societăţii Filantropice a Spitalului de Pediatrie din Chişinău, din 11 martie 1912, sub preşedinţia lui M. C. Razu, a decis să cumpere casa Magdalenei Polonschi (născută Russo) de pe strada Podolskaia (actualmente str. Bucureşti), colţ cu strada Moghiliovskaia (în prezent str. Mitropolit Petru Movilă), pentru domicilierea medicului curant. Procedura de vânzare-cumpărare a imobilului în cauză a avut loc la 3 aprilie 1912.

În ziua de 7 mai 1912, este perfectat actul de vânzare-cumpărare a edificiului cu două nivele, curte şi construcţii auxiliare, situat la colţul străzilor Podolskaia şi Nemeţkaia, adică vechea clădire de astăzi a spi­talului, cumpărată de la Constantin Mimi şi surorile sale, pe care aceş­tia au moştenit-o de la părinţii lor, Alexandru şi Aglaida Mimi.

În anii '30 ai sec. al XX –lea menirea spitalului rămânea aceeaşi să ofere îngrijire medicală copiilor săraci din oraşul Chişinău şi din judeţe, fiind unica instituţie curativă din Basarabia adaptată pentru chirurgie infantilă şi pediatrie. Anual aici se tratau circa 1200 de copii bolnavi, fiind efectuate până la 300 de intervenţii chirurgicale şi ortopedice pe an (capacitatea spitalului era de circa 50 de paturi).  Ambulatoriul acorda gratuit sau la un tarif modest peste 7000 de  consultaţii pe an. Sursele de întreţinere ale spitalului proveneau din  subvenţiile şi donaţiile primite de la persoane particulare, instituţii şi organizaţii obşteşti. În anul 1934 a fost încheiată o convenţie între reprezentantul Guvernului României şi Societatea de Binefacere a  spitalului, prin care România îşi asuma angajamentul, de a asigura parţial  spitalul cu 30 de paturi, destinate bolnavilor săraci.    

Serviciile erau repartizate în 5 imobile, dintre care clădirea principală cu două nivele era destinată pentru tratarea bolnavilor staţionari,  având sală de operaţie, sală de pansamente, 2 camere pentru baie, 2  sufragerii şi 10 saloane. 

Spitalul Clinic de Copii din Chişinău a început să activeze sub noul regim de la data 3 septembrie 194[1]. Cu toate că în anul 1946 spitalul dispunea de 80 de paturi, acest număr nu corespundea spaţiului spitalului, în care puteau fi internaţi (fără a fi respectate normele sanitare stabilite) nu mai mult de 60 de bolnavi. Spitalul însă era arhiplin, unii stăteau câte doi într-un pat. În condiţiile foametei dezlănţuite, numărul bolnavilor internați continua să crească, în special al celor distrofici.   

În anul 1946 personalul spitalului era alcătuit din 5 medici, 20 de asistente medicale şi 19 infirrmiere. Medicii Maria Bobanov (medic-şef), Ana Obuhov (şef de secţie), Ţilea Ţirulnikov, Ana Şternberg şi A.Raşcepkina  (şefa cabinetului radiologie), cu studii speciale făcute în diverse instituţii de învăţământ superior din fosta Uniune Sovietică, au fost invitaţi să activeze aici de autorităţile sovietice. Printre asistentele medicale se numară  M. Tatarinov, A. Papij, V. Nistreanu, R. Utkina, L. Popovici, V. Kaminskaia, Z. Dmitrieva.

Spitalul de copii devine baza clinică a Catedrei de Pediatrie a Universi­tăţii de Medicină din Chişinău, condusă de profesorul V. Stârikovici.

Numărul copiilor spitalizaţi era în continuă creştere (anul 1946 -1598 pacienţi, anul 1947 - 1811, anul 1948 – 2879 pacienti).

La 7 decembrie 1967, Comitetul Executiv al Consiliului orăşenesc Chişinău a adoptat decizia de a construi pe teritoriul spitalului, fiind demolate câteva zidiri vechi, un bloc curativ cu 4 nivele, prevă­zut pentru 160 de paturi. Lucrările au demarat în aprilie 1969, secţia nou-născuţi fiind transferată în localul fostei grădiniţe de copii nr. 5 din str. N.Berzarin (în prezent str. Mitropolit Petru Movilă), nr. 17,iar secţia de copii de vârstă preşcolară şi şcolară - în casa cu nr. 13 din strada Toma Ciorbă.

Noul bloc curativ a fost dat în exploatarela 1 martie 1973, capacitatea lui fiind, contrar proiectului, de 250 de paturi. La acel moment, structura spitalului se prezenta astfel:

·        Secţia nr.1 - Patologia nou-născuţilor;

·        Secţia nr.2 - Boli respiratorii acute la sugari;

·        Secţia nr.3 - Boli intestinale la sugari;

·        Secţia nr.4 - Boli somatice la copii de vârstă preşcolară şi şcolară;

·        Secţia nr.5 – Nefrologie;

·        Secţia nr.6 - Boli respiratorii acute la copii mai mari de un an;

·        Secţia nr.7 - Reanimare şi terapie intensivă;

·        Secţia internare, Cabinetul de diagnostică  funcţională, Cabinetul de radiologie, Secţia de fizioterapie, Laboratorul, Farmacia, Blocul alimentar, Blocul de gospodărie şi transport.

A crescut, vădit numărul angajaţilor, care numeric se prezenta astfel:

Anul

Medici

Asistente medicale

1976

138

251

1979

145

274

 

 

Medicii care activau în această perioadă sunt: V. Ghidirim, A. Babina, N. Şirokov, R.Benderscaia,  E.Vaşserman, O.Krasilcik, C.Slepoi, T. Diancov, R. Cupţan, E. Cerneţ, E. Bechetov, M. Grinicenco, V. Malahov, A. Sanalatie, S. Cantargi, I. Şedov, V. Fesina, E. Vdovicenco, L. Gurovici, L. Pevzner, A. Suher, E. Musteaţă, N. Trofi-mov, G. Vainberg, L. Grudco, T. Bârsan, L. Roşcovanu.

Medicii-şefi ai spitalului în diverse perioade:

Nadejda Gordeev -1 septembrie 1944 - 10 aprilie 1946;

Măria Bobanov -10 aprilie 1946 - 2 ianuarie 1956;

Claudia Lahvinski - 2 ianuarie 1956 - 1 noiembrie 1965;

Serafima Bobrov -1 noiembrie 1965 - 23 noiembrie 1965;

Eugen Popuşoi - 24 noiembrie 1965 - 4 iulie 1967;

Nina Şirokov - 5 iulie 1967 - 31 martie 1977;

Vladimir Deinenko - 12 aprilie 1977 - 30 noiembrie 1980;

Serghei Simco -1 decembrie 1980 – 13 februarie 2014;

Ştefan Calancea -  14 aprilie 2014 pînă în prezent.

În prezent spitalul este baza clinică a Catedrei Pediatrie-Semiologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţeanu” din Chişinău, şefi ai catedrei respective pe parcursul anilor fiind:

Profesor universitar V. Starikovici       - 1945 - 1958;   

Profesor universitar Ana Miloserdova   - 1958 - 1959;   

Profesor universitar  Tudor  Chiticari     - 1959 - 1989;

Profesor universitar  Maria Smeşnoi      - 1989 - 1996;

Profesor universitar Ecaterina Stasii     - 1996 - 2007;

Șef de clinică, Profesor universitar  Ala Holban  - 2007 pînă în prezent.

 

 Mai jos puteți descărca:

Organigrama

Certificatul de acreditare

Contract de acordare a asistentei medicale

Publicat în INFO oficial

Informaţii în completare